Opere III. Marocco (2)

Opere III. Marocco (2)

„Balaita se afla in largul sau cand arunca o privire radiografica asupra fiintelor si lucrurilor din realitatea zilnica inconjuratoare, surprinzandu-le umbrele interioare, invizibile cu ochiul liber. Un fantastic de tip foarte aparte, insolit, natural, s-ar putea spune in mod paradoxal, tasneste din acuitatea observatiei fixe, staruitoare,


Etichete: , , ,

Poezii

Poezii

Mihai Eminescu ne-a lasat o opera lirica vasta, tematica poeziilor sale fiind variata: poezie de dragoste, filozofica, poezia naturii sau sociala.
Poet traditionalist, absoarbe teme din traditia romaneasca, pe care le prelucreaza in stil propriu, devenind astfel un mare poet national.


Etichete: , , ,

Craii de Curtea-Veche

Craii de Curtea-Veche

 
Inceput in 1916 si finalizat in 1928, romanul Craii de Curtea-Veche reconstituie proiectia autorului asupra societatii bucurestene a primului deceniu al secolului trecut sau, mai cuprinzator, a celei romanesti de dinaintea primului razboi mondial. Romanul este compus din patru volete: Intampinarea Crailor, Cele trei hagialacuri,


Etichete: , , ,

Panza de paianjen

Panza de paianjen

„Cella Serghi este Margaret Mitchell a noastra. Aceeasi forta epica, aceeasi curgere a personajului, acelasi tip de feminitate care lupta si trebuie sa invinga. Cine nu isi aminteste ultima pagina din Pe aripile vantului, cator cititoare nu le-a slujit drept suport, drept lectie de viata? Un feminism cald care e mai mult un


Etichete: , , ,

Letopisetul Tarii Moldovei. O sama de cuvinte

Letopisetul Tarii Moldovei. O sama de cuvinte

„Cugetarea ascuÅ£ită ÅŸi puÅ£intel sceptică pe care o găsim în proverbe, expresia colorată ÅŸi plastică, alternanÅ£a de zâmbet ÅŸi tristeţă, tot sufletul poporului, variat ca o primăvară de la noi, le găsim în cel dintăi povestitor artist al nostru, Ion Neculce – care nu e un mare


Etichete: , , ,

Din trecutul nostru

Din trecutul nostru

„Am un sentiment deosebit, de duioÅŸie ÅŸi de un fel de pietate, în acest moment, când încep să scriu despre Vlahuţă…Vlahuţă, pentru cei din generaÅ£ia noastră, este cu totul altcineva, decât pentru cei mai bătrâni ori mai tineri decât noi.Între oamenii din aceeaÅŸi generaÅ£ie


Etichete: , , ,

O moarte care nu dovedeste nimic

O moarte care nu dovedeste nimic

Temperamental, Holban era un romantic; ca romancier, este insa un modern, si nu numai la nivelul scriiturii sau al compozitiei, ci si prin cultul autenticitatii sau prin tehnica analizei psihologice.
 

Al. Calinescu


Etichete: , , ,

Intre Scylla si Charybda

Intre Scylla si Charybda

Există în activitatea publicistică a lui Eminescu trei perioade distincte în cadrul cărora putem fixa ÅŸi câteva momente mai semnificative pentru o problemă sau alta. Criteriul de bază pe care ne întemeiem în periodizarea noastră îl constituie schimbările intervenite în statutul


Etichete: , , ,

O faclie de Paste

O faclie de Paste

Caragiale e mai viu ca niciodata si schitele lui se potrivesc timpurilor noastre asa cum o faceau si pe la 1900. Ne-a fost inca o data demonstrat ca ce a iesit din mintea sarcastica a pamfletarului din Haimanale inca se aplica in societatea romaneasca si ca tot ce tine de politica, stil de viata si cultura din prezent e la fel de actual


Etichete: , , ,

Codin

Codin

Panait Istrati este una dintre cele mai neobisnuite figuri ale literaturii noastre, penduland intre medii si lumi diferite, impartindu-se, totodata, intre spatiul cultural francez si cel romanesc. Adrian Zograffi, eroul principal din Chira Chiuralina si figura emblematica a prozei lui Istrati, intreprinde alaturi de prietenii


Etichete: , , ,

Letopisetul Tarii Moldovei

Letopisetul Tarii Moldovei

„Urechi au luat izvoarele letopiseÅ£ului său în cronicile anterioare a ţării, în predaniile bătrânilor, în hrisoavele domnilor ÅŸi îndeosăbi în cronicarii leÅŸeÅŸti, a căror limbă, precum ÅŸi acea latinească, le cunoÅŸtea. De aceasta nu trebuie să ne mirăm. Înaintea


Etichete: , , ,

Jurnal de bord

Jurnal de bord

„Jean Bart ramane un nume important pentru proza noastra, un scriitor autentic si original, care a cultivat pentru prima data in literatura romana jurnalul de bord si schita marina – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui -, iar prin Europolis, care i-a incoronat opera, ne-a daruit primul si cel mai realizat roman al unui port


Etichete: , , ,

Minunile Sfantului Sisoe

Minunile Sfantului Sisoe

Despre Topârceanu s-au spus aproape toate lucrurile esentiale, inclusiv acela ca autorul „Parodiilor originale” este unul dintre cei mai moderni poeti ai vremii sale. Este interesant ca E. Lovinescu, în general foarte atent la tot ceea ce este modern, remarca trasatura


Etichete: , , ,

Faraonii

Faraonii

„Capacitatea narativa exceptionala a lui Agarbiceanu o probeaza mai cu seama marile lui povestiri: Popa Man, Pascalierul, Faraonii, Jandarmu… Aventura, humorul, pitorescul isi gasesc locul propice dezvoltarii, intr-o literatura ce se complace in a fi ea insasi, nu fara impulsuri romantice care provin din experienta sensibila a lui


Etichete: , , ,

Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul

Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul

Oamenii de măsura lui Nicolae Bălcescu sunt încă rari între românii de astăzi. Acei care ca dânsul, în tot cursul unei existenÅ£e de luptă, au fost insuflaÅ£i numai de nobila simÅ£ire a amorului de patrie ÅŸi carii au visat ÅŸi lucrat cu neîncetare la reînvierea ÅŸi la mărirea


Etichete: , , ,

Adela

Adela

„Am citit putine romane mai impregnate de senzualitate decat Adela. Uimit de acest caracter, bine mascat de precautul autor, mi-am intitulat capitolul pe care i l-am consacrat in Arca lui Noe „Jurnalul seducatorului”. Titlul mi l-a sugerat filosoful danez Kierkegaard, cu care doctorul Codrescu are destule asemanari, mai ales


Etichete: , , ,

Legende istorice

Legende istorice

Ei descălecară atunci amândoi
Åži se iau la luptă ca doi juni eroi.Ochii tuturora cată cu mirareLa Buzescu Preda ÅŸi tătarul mare.Ei se bat la raza stelei cei de foc,Flacările-i albe pe-a lor zale joc.Vântul răcoreÅŸte fruntea lor udatăŞi mânia dulce sufletul le-mbată.     


Etichete: , , ,

Descrierea Chinei

Descrierea Chinei

„Tinand seama de epoca, „Descrierea Chinei” poate fi socotita o monografie exemplara in care datele istorice, geografice si statistico-administrative au fost imbinate cu expunerea elementelor de cultura materiala si apoi legate strans de aspectul economic in asa fel incat, in mod firesc sa se vorbeasca de institutiile sociale, de ideologia,


Etichete: , , ,

Moara cu noroc

Moara cu noroc

„Ceea ce dă nuvelelor lui Slavici o puÅ£in obiÅŸnuită plinătate ÅŸi forÅ£a de viaţă este profunda cunoaÅŸtere a sufletului omenesc în complexitatea lui ÅŸi în miÅŸcările lui contradictorii. Această cunoaÅŸtere funcÅ£ionează în modul cel mai firesc, dând impresia că Slavici


Etichete: , , ,

Povestea vorbii

Povestea vorbii

Pann are meÅŸteÅŸugul miÅŸcării fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de Å£igancă, poate servi ca specimen […].

Toate maÅŸinăriile comediei sunt folosite, bineînÅ£eles, cu materie


Etichete: , , ,

Mara

Mara

Mara, unul dintre cele mai importante romane ale literaturii romane, poate deschide dialoguri fertile atat cu istoricii literari de azi, cat si cu sociologii de maine, atat cu cei care vor sa cunoasca secolul al XIX-lea al periferiilor Europei centrale, cat si cu cei care vor sa se aseze temeinic in secolul XX al ofensivelor feministe.


Etichete: , , ,

Ciocoii vechi si noi

Ciocoii vechi si noi

„Dincolo de miza estetica a cartii, seriile succesive de cititori au fost fascinati fie ca au vrut, fie ca nu, in tot acest rastimp, de fenomenul ce constituie substanta romnanului: ciocoismul, forma romaneasca a parvenitismului, a venalitatii si lacomiei, a lipsei de repere morale, a mitocaniei agresive si viclene, a exhibitionismului


Etichete: , , ,

Povesti

Povesti

Povestile lui Creanga sunt delectabile deopotriva pentru copii si pentru adulti. Insa numai cei din urma le pot gusta pe deplin savoarea. Creanga pare a nu-si fi batut capul sa inventeze povesti: avea destul material la indemana ca sa mai fie nevoie de asa ceva. Cat datoreaza el creatiei folclorice anonime si cat ii este aceasta tributara


Etichete: , , ,

Viata la tara. Tanase Scatiu. In razboi

Viata la tara. Tanase Scatiu. In razboi

Si totusi, unei atari caracterizari strict estetice poate ca n-ar trebui decat sa-i adaugam o notatie simpla, elementara: in universul vietii noastre cotidiene, cel intesat de valori pestrite, in care spiritul exhibitionist al noilor Scatii a devenit o adevarata institutie – el fiind tot mitocanesc, agresiv si invaziv ca si acum un veac


Etichete: , , ,

Ciulinii Baraganului

Ciulinii Baraganului

„In Romania anilor ’30, Panait Istrati ramane un scriitor de referinta, fiindca francofilia noastra si-a descoperit, prin el, un reper. Mai interesanta devine „opera revolutionara“ a scriitorilor romani in anii ’40 sau ’50 – anii primelor romane realist-socialiste consacrate lui 1907, cand paginile


Etichete: , , ,

Istoria se repeta

Istoria se repeta

Caragiale e mai viu ca niciodata si schitele lui se potrivesc timpurilor noastre asa cum o faceau si pe la 1900. Ne-a fost inca o data demonstrat ca ce a iesit din mintea sarcastica a pamfletarului din Haimanale inca se aplica in societatea romaneasca si ca tot ce tine de politica, stil de viata si cultura din prezent e la fel de actual


Etichete: , , ,

La hanul lui Manjoala

La hanul lui Manjoala

Caragiale e mai viu ca niciodata si schitele lui se potrivesc timpurilor noastre asa cum o faceau si pe la 1900. Ne-a fost inca o data demonstrat ca ce a iesit din mintea sarcastica a pamfletarului din Haimanale inca se aplica in societatea romaneasca si ca tot ce tine de politica, stil de viata si cultura din prezent e la fel de actual


Etichete: , , ,

Tiganiada

Tiganiada

„Nicio alta opera literara romaneasca n-a avut atata ghinion ca Tiganiada, epopee careia i-a trebuit un secol si jumatate pentru a fi recunoscuta drept o mare creatie. […] Mai poate fascina epopeea astazi? Prin ce anume? Raspunsul se afla intr-o noua lectura a acestei epopei barochiste, poem epic burlesc,


Etichete: , , ,

Ne cheama pamantul

Ne cheama pamantul

El va fi un poet local, în cel mai înalt ÅŸi mai adânc înÅ£eles al cuvântului, ÅŸi va ajunge unul din poeÅ£ii naÅ£ionali, nu plecând de la teorii sau de la sentimente generale, ci de la nemărginita dragoste pentru casa sa, pentru brazda sa, pentru biserica sa, pentru satul său, pentru Å¢inutul


Etichete: , , ,

Din lumea celor care nu cuvanta

Din lumea celor care nu cuvanta

„In ampla structura a vitalului, dincolo si mai adanc decat omul «marunt» si decat cel «elementar», Garleanu gaseste o noua forma a vietii, sprijinind si incluzand pe toate celelalte mai inaintate si mai complexe, forma «umila» a vitalitatii, expresia ei cea mai simpla si cea mai generala. Povestitorul


Etichete: , , ,

Mos Teaca

Mos Teaca

„Putini scriitori au dovedit verva umoristica si spontaneitatea inteligenta a glumei, ca I.L. Caragiale si Anton Bacalbasa. Asa se explica colaborarea lor indelungata, angajarea comuna in redactarea uneia dintre cele mai spirituale reviste, „Moftul roman”. Tudor Arghezi scria candva ca Anton Bacalbasa” a sleit genul umoristic al categoriei


Etichete: , , ,

Geniu pustiu

Geniu pustiu

Proza literara a lui Eminescu reprezinta, cercetand-o mai adanc si in toata intinderea ei, expresia unui moment important din dezvoltarea romantismului romanesc: momentul structuralizarii estetice, al dimensionarii lui spirituale. Eminescu lasa deschise, prin epica sa, cel putin doua drumuri in literatura romana: drumul prozei fantastice si


Etichete: , , ,

Descrierea Moldovei

Descrierea Moldovei

„Toata tara pe care o numim astazi Moldova, precum si tinuturile invecinate dinspre asfintit, au fost stapanite la inceput de sciti, care cucerisera aproape trei parti ale lumii, cu toate ca, dupa obiceiul lor stramosesc, ei nu aveauasezari statornice. Pe langa feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii, grecii


Etichete: , , ,

Ispravile lui Pacala

Ispravile lui Pacala

„…gasesc o adevarata satisfacere de a va declara ca sunt de parerea dumneavoastra in privirea talentului poetic al junelui Petre Dulfu. Ziua se cunoaste de dimineata, zice romanul. Astfel, din primele poezii m-am convins ca Petre Dulfu poseda in suflet scanteia sacra si sub condei o limba armonioasa pe care stie s-o mladie dupa cerintele


Etichete: , , ,

Legende populare romanesti

Legende populare romanesti

Legende populare romanesti   Editura: Litera Colectia: Biblioteca pentru toti ISBN EPUB: pentru toti ISBN PDF: oti Formate: ePub si MOBI Compatibil cu: PC/Mac, iPad/iPhone, Android, Nook, Sony, Trekstor 8,99 LEI Cumpara acum Cumpara online „Legende populare romanesti” de


Etichete: , ,

Legendele sau basmele romanilor

Legendele sau basmele romanilor

Folcloristica si critica literara au stabilit de mult ca Ispirescu este autorul celei mai ample si valoroase colectii de basme romanesti Legende sau basmele romanilor, adunate din gura poporului de Ispirescu, culegator-tipograf […],”sirag de pietre scumpe din averea nationala” V Alecsandri,” intaia mare colectie de basme din Muntenia” ce


Etichete: , , ,

Zilele si noptile unui student intarziat

Zilele si noptile unui student intarziat

 
Traind de azi pe maine intr-un Bucuresti plin de tentatii, dar consumator de resurse, studentul la Drept Mihnea Baiatu nu si-a dat examenele, iar obtinerea licentei incepe sa semene cu un vis imposibil. A invatat insa cum sa castige increderea cetatenilor saraci cu duhul – si nu e putin lucru.
Plasat intr-un decor suburban,


Etichete: , , ,

Amintiri din copilarie

Amintiri din copilarie

Povestile lui Creanga sunt delectabile deopotriva pentru copii si pentru adulti. Insa numai cei din urma le pot gusta pe deplin savoarea. Creanga pare a nu-si fi batut capul sa inventeze povesti: avea destul material la indemana ca sa mai fie nevoie de asa ceva. Cat datoreaza el creatiei folclorice anonime si cat ii este aceasta tributara


Etichete: , , ,

Donna Alba

Donna Alba

In finalul romanului Donna Alba mastile personajelor cad. Mihai Aspru a vrut doar s-o „stapaneasca“ pe trufasa aristocrata, imbracandu-si dorinta in podoabe stralucitoare luate din carti. In schimb, Georges Radu Serban, sotul inselat, boier rigid taxat malitios de catre narator, se dovedeste un veritabil erou tragic, sinucigandu-se


Etichete: , , ,

Snoave sau povesti populare

Snoave sau povesti populare

Cel ce a scris această cărticică ÅŸi al cărui nume s-a tot pitit până acuma sub modestul titlul de Culegătorul tipograf, până când în sfârÅŸit meritele sale literare, de toÅ£i recunoscute, ne-au făcut să-l silim acum pentru întâiaÅŸi dată a se da în vileagul


Etichete: , , ,

Teatru

Teatru

Caragiale a delimitat si impus teritoriul dramaturgiei romanesti cu numai cinci piese, patru comedii si o drama, scrise pe durata a doar unsprezece ani. Timp de un secol si peste trei decenii, cat a trecut pana astazi de la prima lectura publica a Noptii furtunoase, cea dintai dintre marile lui piese, perimetrul problematic, de viziune, stilistic


Etichete: , , ,

Proza

Proza

[…] Plutonismul, borealismul si neptunismul traiesc intr-o corespondenta perpetua cu serafismul in mai toate poemele vizionare si in prozele eminesciene. Mi se pare ca nucleul lui se afla in Cezara, unde poetul trateaza programatic tema „sanatoasei barbarii”, asociindu-i trei mituri: mitul implinirii erotice, mitul


Etichete: , , ,

Momente si schite. Nuvele si povestiri

Momente si schite. Nuvele si povestiri

 
Despre Caragiale, ca in genere despre clasici, vorbim mai ales in ocazii festive. In restul timpului, Caragiale este acela care vorbeste despre noi. Si se pare ca o face mult mai bine. Ceea ce spunem noi despre Caragiale este supus revizuirii neincetate. Ceea ce a spus Caragiale despre noi ramane turnat in bronzul eternitatii. Caragiale


Etichete: , , ,